duminică, 19 mai 2019

Neurochirurgul Vlad Ciurea:


Cititul, întâlnirile cu oameni dragi, muzica bună,
ciocolata, dar mai ales dansul țin creierul sănătos
Creierul se îmbolnăvește din cauza noastră, pentru că nu știm să
protejăm această ”bijuterie”. Îmbolnăvirea creierului apare și atunci când
ne izolăm în tabletă, în Facebook și în telefon, dar și pentru că nu facem
câteva exerciții simple de respirație imediat după trezire. Creierul suferă și
dacă avem un mic dejun agitat, dacă mâncăm pe drum sau vorbind la
telefon, dacă îl supunem unui efort continuu, fără să-i dăm nimic în
schimb, a spus neurochirurgul Vlad Ciurea, la interviurile Libertatea Live.
”Creierul are nevoie de aer curat, de mâncare sănătoasă, fără grăsime, dar
cu un dulce bun, precum mierea. Creierului îi place ciocolata, are nevoie
de apă, dar cel mai mult și mai mult îi place zâmbetul”, spune medicul
care peste 50 de ani a operat creiere. Profesor doctor Alexandru Vlad
Ciurea a fost ani 10 ani directorul Spitalului de Urgență Bagdasar-Arseni,
în care a lucrat 50 de ani. Neurochirurgul a făcut aproape 23.000 de
operații pe creier, iar 17 ani a operat numai copii, cel mai mic având două
zile.
Ne îmbolnăvim pentru că nu vorbim, pentru că ne izolăm ”
Dacă ne izolăm în tabletă, în telefon, creierul se îmbolnăvește. Ați văzut
cum traversează acum oamenii? Cu ochii tot pe Facebook. Noi suntem
făcuți să trăim în grup, nu izolați”, mai spune neurochirurgul Vlad Ciurea.
Primii pași pentru un creier sănătos sunt foarte simpli și la îndemâna
tuturor. Ne trezim devreme, facem câteva exerciții de repirație și bem
două pahare de apă la temperatura camerei.
”Dimineața, trebuie să ne trezim cât mai devreme, să deschidem
geamurile larg și să facem câteva exerciții de inspirație și expirație. Un
profesor din Academia rusă, care a trăit o perioadă în Siberia, spune că se
poate trăi 150 de ani cu aerul curat din Siberia. Aerul acela să intre în
plămân. Acele mici exerciții fizice ajută creierul să se încălzească, să
pornească toate circuitele.
Apoi, să bem două pahare de apă la temperatura camerei. Primul este
extraordinar, pentru că evacuează toate dejectele tubului digestiv. Al
doilea pahar cu apă este foarte bun pentru că intră în circulație și pune
«locomotiva» în mișcare”, mai spune neurochirurgul.
În timpul somnului, creierul nu doarme, ci funcționează ca să țină în
activitate organele interne. Dar, mai face ceva foarte important. Dacă un
om se culcă având în minte o problemă importantă pe care nu știe cum să
o rezolve, a doua zi dimineața are și răspunsul. ”A doua zi găsești
rezolvarea. Deci, creierul a făcut conexiunea între gândire, judecată,
memorie, iar dimineața ai ideea pe masă, pentru că mintea este liniștită.
Deci, să nu stai nedormit”, subliniază profesorul Vlad Ciurea.
Creierul nu iubește grăsimea, tutunul și alcoolul, dar îi place
ciocolata neagră
Țigările au același efect negativ asupra creierulului ca și asupra inimii.
Micul dejun trebuie să fie liniștit, nu pe fugă și în picioare.
”Micul dejun trebuie luat în liniște, fără scandal, fără claxoane, fără a fi pe
fugă, nu în picioare, fără elementele din jur care să te disturbe, fără
țigară. Să fie mai mult decât o relaxare, să fie o plăcere. Pledez pentru
sucul de dimineață, din citrice, caroten și altele, care aduc și energie, și
oligoelemente, care ajută la transmiterea în interiorul creierul. Este foarte
important!”, subliniază Vlad Ciurea.
Creierul nu acceptă grăsimea, slănina, dar în schimb îi place
dulcele
Neurochirurgul mai spune că este mai sănătoasă pentru creier carnea cu
puține calorii decât slănina.
”Da, este rău pentru creier să mănânci carne. Dar, în cantități mici, carnea
este perfect bună pentru întreg organismul. Cea mai bună este carnea cu
calorii puține. Carnea de curcan și de pește sunt cele mai bune. Creierul
nu acceptă grăsimea, nu acceptă slană. O dată, de sărbători, merge. Dar,
în rest, nu duce la nimic bun”, mai spune medicul.
Creierul nu suportă grăsimea, dar îi place dulcele. Nu orice dulce este însă
bun, pentru că zahărul, de exemplu, îi face rău prin modificările chimice
pe care le produce.
”Este de acord cu ciocolata cât mai neagră, non-siropată, merge perfect
cât mai fresh. Apoi, cacao. Creierul iubește mierea, ca dulce”, explică
neurochirurgul.
Prânzul trebuie să fie echilibrat, altfel sângele se ocupă
prioritar de digestie
Medicul Vlad Ciurea atenţionează că mesele nu trebuie să umple
stomacul, pentru că, așa, sângele se ocupă mai mult de digestie. În plus,
neurochirurgul pledează pentru o hidratare cât mai bună cu apă, nu cu
sucuri acidulate. Somnul este și el foarte important pentru sănătatea
creierului.
”Nu este bine să mâncăm la prânz mult, pentru că tot sângele se duce în
stomac, creierul rămâne ischemizat și ne apucă somnul. Cine vrea să
lucreze, trebuie să mănânce foarte puțin la prânz. Pledez pentru apă la
temperatura camerei, nu sucuri acidulate. Creierul are două puncte de
activitate maximă: între 10.00 -12.00 și 16.00 -18.00. Dacă a obosit,
putem să-i dăm un pic de cafea, pe care să o bem încet. Creierul așteptă să
fie răsplătit cu un dulce bun, dar fără zahăr”, mai spune medicul.
Cel mai bun prieten al creierul este zâmbetul
Medicul atrage atenția că cel mai bun prieten al creierului nu este
Facebook-ul, ci este zâmbetul. De aceea, este foarte important să alungăm
tristețea, monotonia și să reușim să ne bucurăm.
Memoria nu trebuie lăsată să zacă
Uitarea, considerată boala vârstnicului, apare tot mai des la adultul tânăr
și nu o putem trece cu vederea. Pentru a nu permite bolii uitării,
Alzheimer, să se instaleze, creierul trebuie activat. Dialogul direct cu
oamenii este foarte important.
”Să exersăm creierul, să vorbim în grup, să fim deschiși, să nu fim
interiorizați. Să ne plimbă, să facem călătorii, să urmărim lucruri care ne
plac, să stăm în lume, să facem cuvinte încrucișate, puzzle. Să nu stăm pe
loc, adică mintea să meargă încontinuu. Să scriem, să citim. Merg
circuitele, merge mintea, merge memoria. Memoria nu trebuie lăsată să
zacă. Mișcarea face foarte bine pentru creier. Este foarte importantă. Dacă
ne mișcăm, existăm. Trei lucruri importante: vorbire, scriere, mișcare. Și
încă ceva. Am uitat să apreciem muzica adevărată și, mai grav, am uitat să
dansăm. Dansul este dovedit că previne întâlnirea cu Alzheimer”, spune
profesorul Ciurea.
Durerile de cap zilnice pot fi cauza îmbolnăvirii creierului
Persoanele care au zilnic dureri de cap trebuie să facă RMN, pentru că
unele dureri cedează la calmante și altele nu.
”Sindroamele migrenoase atestă modificarea vascularizației cerebrale.
Acestea trebuie investigate. Cea mai bună investigație este RMN, care
descoperă dacă este leziune. O durere de cap care crește în intensitate
arată că este ceva în cutia craniană care apasă pe structurile nervoase,
dacă nu cedează la un calmant cam trei zile. Durerea crește în intesitate și
nu ai o explicație, atunci neapărat faci RMN”, adaugă profesorul Ciurea.
Din cauza oboselii poate apărea accidentul vascular cerebral
În zilele noastre, tot mai mulți oameni suferă de epuizare nervoasă,
pentru că solicită prea mult sistemul nervos. Creierul este prea solicitat,
alimentația este departe de ceea ce are nevoie, somnul este insuficient, iar
în final, din cauza oboselii, poate apărea accidentul vascular cerebral,
spune neurochirurgul.
În timpul somnului, creierul mobiliează un grup de ”curățitori” care
adună ”gunoaiele” creierului și îndepărtează toate elementele nocive.
”Dacă au timp să-și facă treaba în timpul somnului, suntem frumoși și
sănătoși. Dacă nu pot curăța, gunoaiele se acumulează și,
crescând, opresc comunicarea între sinapse. Le-a blocat, și acesta este
primul pas spre Alzheimer. Un somn bun la adult trebuie să dureze peste
șase ore. Atunci curăță creierul de gunoaie. Trebuie să ne ducem la culcare
la ora 22.00, cu toate închise, TV și calculatoare, cu o carte frumoasă de
literatură. Cel mai bun somn este între 22.00 și 24.00. Este dovedit”, mai
spune neurochirurgul.
Accidentul vascular cerebral la tineri este rezultatul unei vieți
dezordonate
Accidentul vascular cerebral la tineri este tot mai frecvent și apare din
cauza solicitării extreme a creierului, pe fondul consumului de alcool, de
tutun, a lipsei somnului, a alimentației dezordonate și a oboselii.
”AVC-ul este tot mai frecvent la tineri, dintr-o viață destrăbălată.
Solicităm creierul și dăm exact ceea ce nu îi place: țigari, alcool, care
modifică metabolismul celulei nervoase, internet și suprasolicitare
nervoasă. Toate obosesc creierul, iar de la oboseală și până la AVC, nu mai
este decât un pas. De exemplu, Stela Popescu a făcut AVC. Agitația,
pierderea vorbirii, starea de oboseală, o mână mai slabă, piciorul care
scapă, sunt semnale neurologice pentru un AVC”, mai
spune neurochirurgul.
Școala trebuie să fie o plăcere, altfel creierul obosește și
clachează
Elevii sunt obligați să facă multe lecții, muncesc multe ore pe zi la teme,
uneori mai mult decât adulții. De aceea, foarte mulți obosesc și clachează
în timp. ”Foarte multe lecții, o greșeală totală de educație. Am urmărit o
premiantă, clasa a VI-a, când a ajuns acasă. A aruncat ghiozdanul cu atâta
ură pe pat și a fugit fericită la joacă. Dominanța în creier a fost joaca.
Memoria copilului este încărcată inutil. Școala trebuie să placă, altfel
creierul a obosit, i s-a cerut prea mult. Trebuie să facă lecții de plăcere.
Campioni ajungem din plăcere. Să păstrăm plăcerea de mișcare, altfel
sunt blocați în internet și cu burtica mare”, mai spune neurochirurgul.
Medicul le transmite românilor ”să creadă că sunt mai deștepți decât
restul Europei, că mâncarea noastră este mai bună, iar peisajele noastre

sâmbătă, 18 mai 2019

CUM SE MOARE FĂRĂ SUFERINȚĂ SAU DURERE

(manipularea si automanipularea creierului).Gandire pozitiva si gandire negativa.
NICIO PICĂTURĂ DE SÂNGE, EXPERIMENTUL ȘTIINȚIFIC AL CONDAMNATULUI LA MOARTE. CUM SE MOARE FĂRĂ SUFERINȚĂ SAU DURERE


Un om de știință din Phoenix, Arizona, a vrut să testeze o teorie. Avea nevoie de un voluntar care nu avea nimic de pierdut. În cele din urmă l-a găsit, a fost un condamnat la moarte, care urma să fie executat în scaunul electric, în penitenciarul St. Louis din statul Missouri.

Omul de știință a propus condamnatului următoarele: să participe la un experiment științific care a constat în efectuarea unei mici înțepături, cu scopul ca sângele său să se scurgă încet până la ultima picătură. El a explicat că are șanse minime să supraviețuiască, dar oricum, moartea lui ar fi fără suferință sau durere; nici nu ar fi observat.
Omul condamnat a acceptat, pentru că a muri în acest fel, era mai bine decât să moară în scaunul electric. L-au pus pe o targă și i-au legat corpul astfel încât să nu se poată mișca. Apoi au făcut o mică tăietură pe încheietura mâinii și au pus sub mâna acestuia un mic borcan de aluminiu.
Tăietura era superficială, doar până la primele straturi de piele, dar era suficientă pentru ca el să creadă că i-au tăiat efectiv venele. Sub pat, a fost plasată o sticlă de ser cu o mică supapă care a reglat trecerea lichidului, sub formă de picături în borcanul de sub mâna acestuia. Condamnatul, putea auzi picurarea și număra fiecare picătură din ceea ce credea că este sângele lui.
Omul de știință, fără ca cel condamnat să-l vadă, închidea supapa, astfel încât picurarea să scadă treptat, cu intenția ca acesta să creadă că sângele lui se termină.
Odată cu trecerea minutelor, chipul acestuia își pierdea culoarea, ritmul cardiac i-a crescut și la făcut să-și piardă aerul din plămâni. Când disperarea a ajuns la punctul maxim, omul de știință a închis complet supapa și apoi condamnatul a suferit un atac de cord și a murit.
Omul de știință a reușit să demonstreze că mintea umană respectă cu strictețe tot ceea ce percepe și ceea ce individul acceptă, fie pozitiv, fie negativ, acționând asupra întregii noastre părți psihice și fizice.
Această poveste ne lasă o învățătură foarte interesantă. Omul de știință i-a dat omului o posibilitate de viață, dar aparent condamnat, omul a pierdut-o.
De multe ori în viața noastră avem probleme care par a fi dezastruoase. Este posibil să existe cineva care să ne spună ca există o mică posibilitate de a repara acea situație, dar decidem să credem doar ceea ce suntem capabili să percepem și să ne imaginăm. De multe ori când credem că putem reuși, avem dreptate, dar la fel se întâmplă și când credem că nu vom putea reuși. Totul depinde de modul în care vedem lucrurile.
Mintea nu are limite când se înșală. Cu atât mai rău atunci când nu înțelege lucrurile și fabrică idei despre ceea ce ar putea fi, pentru a le înțelege, ca și atunci când vedem lucruri pe care le considerăm supranaturale, dar de fapt nu sunt. Când o idee intră într-o minte slabă și preia această minte, se naște fanatismul. Și fanatismul este ceva radical și periculos. Uită-te la fanatismul sportiv sau, chiar mai rău, la fanatismul religios, care îi face pe oameni să omoare.

Amintește-ți de pericolul puterii minții.

marți, 14 mai 2019

Creierul omului bătrân


 – studiile doctorului american nu pot să nu ne şocheze!


Pe baza ultimelor cercetări în domeniul neurologiei, gerontologul american Gene Cohen, directorul Centrului de cercetări în domeniul Îmbătrînirii şi Sănătăţii din cadrul Universităţii George Washington, susţine că creierul unei persoane în etate este mult mai elastic decât se consideră a fi.
Pe parcursul întregii vieţi creierul nostru codează gândurile şi amintirile, formând astfel noi legături neuronale. Mai mult ca atât,interacțiunea dintre emisfera dreaptă şi stângă ale creierului devine mai integrată, ceea ce duce la îmbunătățirea posibilităților noastre creative.
Creierul unei persoane sănătoase înaintate în vârstă nu mai este atât de rapid ca în tinereţe, dar în schimb este foarte elastic. S-ar putea ca aceasta să fie una din cauzele pentru care la bătrâneţe oamenii trag concluzii mai precise şi iau decizii înţelepte. În afară de aceasta s-a dovedit că odată cu înaintarea în vârstă creierul reacţionează mai calm la emoţiile negative. De fapt el începe să funcţioneze la capacitate maximă la vârsta de 60-80 de ani. Apogeul activităţii intelectuale a omului are loc în jurul vârstei de 70 de ani. Cu timpul în creierul uman creşte cantitatea de mielină – substanţă datorită căreia semnalul neuronal se transmite mai rapid. Din această cauzăcapacitatea intelectuală generală a creierului creşte cu până la 3000% în comparaţie cu valoarea medie în categoriile de vârstă inferioare. Apogeul producţiei de mielină are loc în acelaşi interval de vârstă: 60-80 de ani.
Dacă până la 60 de ani între cele două emisfere cerebrale există o separare strictă a funcţiilor, după această vârstă omul poate folosi ambele emisfere concomitent, reglând activarea lor prin înclinări uşoare ale capului într-o parte sau alta. În acest fel se pot rezolva probleme mult mai complexe.
 Cercetătorii au selectat voluntari din diferite categorii de vârstă şi i-au rugat să răspundă la un şir de teste de diferite grade de dificultate. S-a dovedit că oamenii din categoria de vârstă 60-75 de ani rezolvă mult mai simplu şi mai rapid cele mai dificile probleme. Participanţii mai tineri în situaţii critice, când aveau de rezolvat probleme dificile,mergeau pe calea calculului tuturor variantelor posibile, ceea ce, într-un final, crea o mare confuzie. Între timp oamenii trecuţi de 60 de ani alegeau cu o exactitate uimitoare 2-3 variante alternative, cu ajutorul cărora găseau uşor soluţia corectă.
Profesorul Monchi Oury din Universitatea din Montreal afirmă: “Creierul unui om în etate alege calea cea mai ergonomică, excluzând variantele inutile şi luând în calcul doar variantele corecte ale rezolvării problemei”. În afară de aceasta îşi spune cuvântul şi experienţa de viaţă pe care au acumulat-o oamenii în vârstă de-a lungul anilor. Ei sunt expuşi într-o măsură mult mai mică decât tinerii la confuzii şi tulburări datorate unor informaţii cu încărcătură emoţională.
Profesorul Dilip Jeste de la Universitatea din California afirmă: “Creierul uman, în spatele căruia se află zeci de ani de viaţă, este mult mai puţin impulsiv şi mult mai raţional”. Anume asta numim noi “înţelepciune”: un amestec de cunoştinţe şi de experienţă, care permit luarea rapidă a unor decizii corecte.
 Particularităţile funcţionării creierului la 60-70 de ani
·       Neuronii cerebrali nu mor, ci pot dispărea conexiunile dintre ei atunci când omul nu practică o muncă intelectuală serioasă.
·       Odată cu înaintarea în vârstă creşte cantitatea de mielină în creier, apogeul acestei creşteri fiind după 60 de ani. În acest fel are loc accelerarea trecerii semnalelor de la un neuron la altul, iarcapacitatea intelectuală creşte de 30 de ori.
·       Lipsa de concentrare şi memoria slabă sunt datorate excesului de informaţie în “memoria operativă”.
·       La această vârstă omul devine mult mai rezistent la stres şipoate lucra mult mai eficient în condiţii de solicitare emoţională.
·       Începând cu vârsta de 60 de ani omul începe să utilizeze concomitent ambele emisfere cerebrale.
·       În această perioadă a vieţii creşte considerabil ceea ce numim noi “intuiţie”.
·       Apogeul funcţiilor cognitive are loc în intervalul de vârstă 60-70 de ani.
·       Dacă se respectă un mod de viaţă sănătos, capacitatea intelectuală nu numai că nu scade odată cu vârsta, ci, dimpotrivă, chiar este în creştere şi poate atinge apogeul la 80 sau chiar la 90 de ani.

Mancati mamaliga!


 
Mămăliga
 Potrivit cercetătorilor endocrinologi, consumarea unei porţii de mămăligă în fiecare zi, scade cu 60% riscul de boli psihice, cauzate de tulburări tiroidiene.
 Mai mult, mămăliga echilibrează glicemia, scade nivelul colesterolului, reduce riscul de ateroscleroză  şi creşte chiar şi fertilitatea la femei... pe scurt, ne face ca noi !
 Un studiu antropologic purtat în regiunea Rucăr-Bran, unde mămăliga este aproape nelipsită de pe masa românilor, arată că 9% dintre femeile de peste 65 de ani din această zonă, au demonstrat la teste, o  activitate ovariană foarte intensă, manifestată inclusiv prin prelungirea vieţii sexuale după această vârstă.
 Deşi multă lume crede că mămăliga îngraşă, lucrurile stau cu totul altfel în realitate: mămăliga moale, are de patru ori mai puţine calorii decât pâinea, iar mămăliga vârtoasă, de două ori mai puţin.
 Mămăliga sprijină secreţia şi eliminarea bilei, având totodată şi o acţiune antiinflamatoare asupra colecistului, acţionând chiar ca un remediu în dischinezia biliară, în dispepsie şi în colecistită.
 Porumbul este bogat în acizi grași nesaturați, conține multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu și fibre. Chiar dacă prin fierbere își pierde din substanțele nutritive, peste 60% dintre acestea se păstrează.
 Are proprietăți astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice, fiind utilizat în primul rând ca aliment (cereală) și apoi ca plantă medicinală. El a fost îndelung utilizat în bucătăria tradițională românească, prin făina de mălai gătită.
 Are efect împotriva stresului, fiind bogat în vitaminele din grupa B, mai ales vitamina B1, care are acționează asupra funcționării sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de globule roșii.
 Prin conținutul de vitamina E, ne protejează împotriva artritei, scade nivelul colesterolului, reducând astfel riscul de ateroscleroză și implicit, de infarct.
 Ajută și la procesul de reînnoire al celulelor. Mai mult, porumbul fiert conține și potasiu, necesar pentru buna funcționare a mușchilor și a inimii.
 Gastrita hiperacidă și ulcerul, sunt ameliorate de consumul de mămăligă caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de reducere a acidității şi o acțiune ușor calmantă, sedativă.
 Carbohidrații cuprinși în porumb, dau energie și nu permit depunerea grăsimii. Un consum moderat, poate duce chiar la scăderea în greutate, pentru că anumite molecule din compoziția porumbului, grăbesc degradarea grăsimilor.
 Totodată, vitamina A, conținută în porumb, este un antioxidant natural foarte important pentru sănătate și pentru funcționarea corectă a organismului, pentru un metabolism rapid, care te ajută să slăbești ușor.
 Datorită bogăției în fibre, porumbul reglează tranzitul
intestinal. Este și un bun diuretic și consumat în mod regulat, poate preveni retenția de apă în organism.  Pentru detoxifiere este indicată și mătasea de porumb, consumată sub formă de ceai.
 Specialiștii germani în biologie celulară vegetală, de la
Universitatea din Köln, au descoperit recent prezența în boabele de porumb, a unor substanțe derivate ale acizilor arahidic și palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului.
 Aceste substanțe, sunt din punct de vedere chimic, acizi grași, ceto-acizi, rezultați din oxidarea acidului palmitic și arahidic.                                              Consumul de mămăligă, reglează concentrația de glucoză în sânge, fiind de folos diabeticilor.  Porumbul este un adjuvant detoxifierea organismului și curățirea intestinelor. Efectul detoxifiant este datorat substanțelor din porumb care ușurează efortul ficatului de neutralizare a substanțelor toxice, reducând riscul la insuficiențe și ciroze hepatice.
 Porumbul nu conține gluten, deci poate fi consumat și de cei cu intoleranță sau boală celiacă și înlocuiește cu succes orezul, grâul și alte cereale cu gluten.          Ajută în prevenirea cancerului la plămâni, datorită conținutului mare de beta-cryptoxanthin.
 Protejează vederea, datorită zeaxantinei pe care o conține.
 Ajută la menținerea capacităților cognitive și încetinește procesul de îmbătrânire a creierului, cu până la 10%, datorită conținutului mare de tiamine.  Ajută la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea cancerului de 
colon. Vindecă răceala, prin conținutul de vitamine. Influențează în bine starea de spirit. 
PS: o porție de sarmale, alături, nu strică !
Este cam aceeasi, dar mi le las pe ambele....


> Da, puneti de  Mamaliga...
> Potrivit cercetătorilor endocrinologi, consumarea unei porţii de
> mămăligă în fiecare zi scade cu 60% riscul de boli psihice
> cauzate de
> tulburări tiroidiene.Mai mult, mămăliga echilibrează glicemia,
> scade nivelul
> colesterolului, reduce riscul de ateroscleroză şi creşte chiar
> şi fertilitatea la femei..
> Un studiu antropologic purtat în regiunea Rucăr-Bran, unde
> mămăliga
> este aproape nelipsită de pe masa românilor, arată că 9% dintre
> femeile de peste 65 de ani din această zonă au demonstrat la teste
> o
> activitate ovariană foarte intensă, manifestată inclusiv prin
> prelungirea vieţii sexuale după această vârstă.
> Deşi multă lume crede că mămăliga îngraşă, lucrurile stau cu
> totul
> altfel în realitate: mămăliga moale are de patru ori mai puţine
> calorii decât pâinea, iar mămăliga vârtoasă, de două ori mai
> puţin.
> Mămăliga sprijină secreţia şi eliminarea bilei, având totodată
> şi
> acţiune antiinflamatoare asupra colecistului, acţionând chiar ca
> un
> remediu în dischinezia biliară, în dispepsie şi în colecistită.
> Porumbul este bogat în acizi grași nesaturați (85 — 90%),
> conține
> multe hidrocarburi, amidon, albumine, foarte multe vitamine din grupa
> B, vitamina E, vitamina K, fier, fosfor, magneziu, zinc, potasiu și
> fibre.
> Chiar dacă prin fierbere își pierde din substanțele nutritive,
> peste 60% dintre acestea se păstrează.
> Are proprietăți astringente, diuretice, antiinflamatoare, tonice,
> fiind utilizat în primul rând ca aliment (cereală) și apoi ca
> plantă
> medicinală. El a fost îndelung utilizat în bucătăria
> tradițională
> românească prin făina de mălai gătită.
> Are efect împotriva stresului fiind bogat în vitaminele din grupa
> B,
> mai ales în vitamina B1, care are acționeaza asupra funcționării
> sistemului nervos, a mușchilor, a inimii și asupra producției de
> globule roșii.
> Prin conținutul de vitamina E, ne protejează împotriva artritei,
> scade nivelul
> colesterolului reducând astfel riscul de ateroscleroză și,
> implicit, de infarct.
> Ajută și la procesul de reînnoire al celulelor. Mai mult, porumbul
> fiert conține
> și potasiu, necesar pentru buna funcționare a mușchilor și a
> inimii.
> Gastrita hiperacidă și ulcerul sunt ameliorate de consumul de
> mămăligă
> caldă în loc de pâine, mălaiul având, pe lângă efectul de
> reducere a acidității,
> și o acțiune ușor calmantă, sedativă.
> Carbohidrații cuprinși în porumb dau energie și nu permit
> depunerea  grăsimii.
> Un consum moderat poate duce chiar la scăderea în greutate pentru
> că anumite
> molecule din compoziția porumbului grăbesc degradarea grăsimilor.
> Totodată, vitamina A, conținută în porumb, este un antioxidant
> natural foarte important pentru sănătatea ta și funcționarea
> corectă a
> organismului, pentru un metabolism rapid, care te ajută să
> slăbești ușor.
> Datorită bogăției în fibre, porumbul reglează tranzitul
> intestinal..
> Este și un bun diuretic și, consumat în mod regulat, poate preveni
> retenția de apă în organism. Pentru detoxifiere este indicată și
> mătasea de porumb,
> consumată sub formă de ceai.
> Specialiștii germani în biologie celulară vegetală de la
> Universitatea din Köln au
> descoperit recent prezența în boabele de porumb a unor substanțe
> derivate ale
> acizilor arahidic și palmitic, extrem de importante pentru
> sănătatea organismului.
> Substanțele cu pricina sunt, din punct de vedere chimic, acizi
> grași, ceto-acizi,
> rezultați din oxidarea acidului palmitic și  arahidic.
> Consumul de mămăligă reglează concentrația de glucoză în
> sânge,
> fiind de folos diabeticilor.
> Mămăliga este adjuvant în detoxifierea organismului și
> curățirea intestinelor.
> Efectul detoxifiant al substanțelor din porumb ușurează efortul
> ficatului de
> neutralizare a substanțelor toxice, reducând considerabil riscul la
> insuficiențe și ciroze
> hepatice..
> Porumbul nu conține gluten, deci poate fi consumat și de cei cu
> intoleranță sau boală
> celiacă și înlocuiește cu succes orezul, grâul și alte cereale
> cu gluten. Ajută în prevenirea
> cancerului la plămâni datorită conținutului mare de
> beta-cryptoxanthin.
> Protejează vederea, datorită zeaxantinei pe care o conține.
> Ajută la menținerea capacităților cognitive și încetinește
> procesul
> de îmbătrânire a creierului cu până la 10%, datorită
> conținutului mare de tiamine.
> Ajută la întărirea sistemului imunitar și la prevenirea
> cancerului de colon.
> Influențează în bine starea de spirit.
> Vindecă răceala prin conținutul de vitamina A.
> Femeile gravide își pot asigura doza necesară de acid folic.


duminică, 12 mai 2019

Telina, buna pentru ficat


Telina romaneasca se gaseste acuma in piata....
Eu fac ciorba cruda in blender din legumele si verdeata ce se pun de obicei  in ciorba (morcov, telina, ardei, patrunjel verde si radacina, marar, leustean, sfecla, broccoli, rosii decojite), seminte de dovleac, floarea soarelui si migdale (- macinate), maruntite in   apa si bors - optional, sau zeama de lamaie. Se tine la frigider si pentru a doua zi.


Ficatul este unul dintre cele mai importante organe din corpul uman, rolul lui fiind esential pentru o calitate buna a vietii.

Cand acest organ incepe sa nu mai functioneze asa cum trebuie pot aparea o multime de boli grele care, in timp, provoaca decesul. Din fericire exista un truc simplu si eficient care stimuleaza regenerarea ficatului si il curata complet de toxine in numai 3 zile.

Tot ce trebuie sa faci este sa pui intr-un blender 6 cani de apa, 3 lamai, 5 tulpini de telinasi o cana de patrunjel tocat.

Consuma amestecul de 3 ori pe zi, timp de 3 zile, iar in aceasta perioada incearca sa nu mai mananci alimente grele si sa bei multa apa. Vei observa ca la finalul curei te vei simti mult mai bine si chiar vei scapa de cateva kilograme in plus.   Țelina – beneficii pentur sănătate

Beneficiile pentru sanatate ale telinei nu implica doar scaderea tensiunii arteriale. Telina contine cel putin opt tipuri de compusi care lupta impotriva cancerului. Planta face parte din aceeasi familie ca si patrunjelul si feniculul: Umbelliferae. Poate atinge chiar si inaltimea de 30-35 cm. Telina alba este cultivata in zone umbrite, ferita de lumina directa a soarelui. Astfel se explica de ce aceasta are o cantitate mai mica de clorofila in comparatie cu alte plante inrudite.

Radacina telinei este crocanta si este deseori utilizata pentru gatit, la supe sau salate. Are gust usor sarat, in functie de soi. De aceea, se recomanda ca sucul de telina sa fie amestecat cu sucurile fructelor dulci. Beneficiile nutriționale ale țelinei

Frunzele de telina sunt bogate vitamina A, in timp ce tulpinile sunt o sursa excelenta de vitamina B1, B2B6 si C la care se adauga potasiu, acid folic, calciu, magneziu, fier, fosfor, sodiu si aminoacizi esentiali.

Sodiul organic continut de telina este recomandat pentru consum, fiind esential pentru organism. Chiar si persoanele sensibile la sare pot consuma fara grija sodiul din telina, spre deosebire de sarea de masa, care ii afecteaza pe cei care sufera de hipertensiune arteriala.

Desi, cele mai multe dintre alimente isi pierd nutrientii in timpul gatitului, majoritatea compusilor din telina rezista la temperaturile inalte.

Consumul telinei contribuie la scaderea tensiunii arteriale. Atunci cand sucul de telina este combinat cu sucurile altor plante, beneficiile sunt sporite, pentru diverse afectiuni. Studii recente au demonstrat ca telina ar putea fi eficienta in combaterea mai multor forme de cancer.

Printre beneficiile sucului de țelină se numeră…

– reducerea acidității – minerale importante din acest suc echilibreaza in mod eficient ph-ul sangelui din organism si neutralizeaza aciditatea.

– tonic – sucul de telina actioneaza ca un tonic perfect pentru atleti, de exemplu, iar dupa antrenamente inlocuieste electrolitii pierduti si rehidrateaza organismul cu minerale.

– cancer – telina este cunoscuta pentru compusii sai, care lupta impotriva cancerului, cu rol in oprirea dezvoltarii celulelor tumorale. Acizii fenolici continuti de telina, blocheaza actiunea prostaglandinelor care stimuleaza cresterea celulelor tumorale. Cumarinele contribuie la prevenirea formarii radicalilor liberi din celulele afectate de tumoare.