joi, 22 martie 2018

Te culci după ora 23?


 Află ce probleme de sănătate poţi avea
<![if !supportLists]>·         <![endif]>Dacă te culci înainte de 11 noaptea nu vei avea decât de câştigat. La modul de viaţă pe care îl avem (tentaţiile precum tv, tabletă, smartphone ne împiedică să ne culcăm devreme), ne sculăm cu greu dimineaţa, dar asta nu e tot. Somnul la ore târzii are consecinţe negative asupra sănătăţii noastre. Culcatul târziu…
 – îngraşă
Da, ai citit bine. Dacă te culci târziu ai şanse să te îngraşi. Studiile au demonstrat că fiecare oră de somn pierdută creşte indicele nostru de masă corporală (IMC) cu 2,1 puncte pe termen lung (dacă faci acest lucru timp de 5 ani). Această creştere apare şi dacă persoana respectivă are o activitate fizică regulată sau doarme mai mult de opt ore pe noapte. Sculatul târziu nu e bun pentru sănătate. Culcându-ne târziu ne dereglăm ritmurile circadiene ale somnului, în detrimentul mecanismelor biologice care intervin noaptea şi care ne aduc beneficii în timpul zilei şi ne ajută să avem o greutate corectă.
– scade puterea de concentrare
Autorul unui studiu recent, care a pornit de la faptul că culcatul târziu poate duce la îngrăşare, a demosntrat şi că persoanele care se culcă după ora 23,30 au probleme de concentrare în timpul zilei, chiar dacă în total dorm 8 ore. Cei care au participat la studiu şi se culcau cel mai târziu se simţeau trişti şi plângeau mai repde decât cei care se culcau mai devreme.
– dă coşmaruri
Dacă ai foarte des coşmaruri, întreabă-te dacă nu au legătură cu ora ta de culcare. Soluţia ar fi să-ţi modifici puţin obiceiurile. Cercetătorii au demonstrat că cei care se culcă la ore târzii îşi amintesc cu precizie visele. Cortizolul, hormonul stresului, este cauza. Când stăm treji în timpul orelor târzii din noapte nivelul acestui hormon creşte.
– creşte glicemia
Se pare că persoanele care suferă de diabet tip 2 şi care se culcă târziu îşi controlează mai greu glicemia (nivelul de zahăr din sânge), dacă cumulează cu alte obiceiuri proaste (alcool, tutun, stres, mâncare multă).
– ne influenţează comportamentul
Lipsa somnului bun influenţează şi comportamentul nostru. Suntem mai iritabili şi colerici, mai puţin răbdători şi mai impulsivi. Ora la care ne culcăm ne poate influenţa şi moralul. Ne poate determina să avem gânduri negative şi comportamente obsesional compulsive. Cei care se culcă târziu sunt mai anxioşi. Cu cât ne culcăm mai târziu, cu atât riscăm să devenim persoane negative şi anxioase. Cercetările au demonstrat că acest fapt ne afectează cortexul prefrontal (zona care generează atenţia şi luarea deciziilor).
– diminuează fertilitatea
Mai ales la femei. Pe temen lung, culcatul târziu perturbă producerea de hormoni de câtre ovare şi deranjează perioadele de ovulaţie.
– îngălbeneşte pielea
Noctambulii nu prea au o piele frumoasă. A fost stabilită o legătură strânsă între ora de culcare şi starea pielii. În timpul orelor de somn mecanisme interne intervin pentru a regenera celulele organismului. Ziua, aceste celule sunt agresate de poluare, stres, alimentaţie proastă etc. Mai ales cele ale pielii, fiind cele mai expuse agresiunilor externe. În timpul nopţii toate celulele noastre se repară. Somnul prelung dimineaţa nu repară ce ai stricat seara. A doua zi te vei trezi cu o faţă uşor gălbejită, în timp.
Lipsa somnului îngrașă! Vezi explicația specialiștilor și află ce alte probleme poți avea dacă nu dormi destul
”Parcă niciodată nu am avut atâtea răceli, ca în iarna asta!” – îţi spui tu, tot cu nasul în batistă şi acum, când bate la uşă primăvara. Adevărat, suntem în plin sezon (încă unul) de răceli, guturai, sinuzite. Dar dacă virusurile ”trag la tine” cu atâta zel, este clar că ai o imunitate cam şubredă. Iar unul din obiceiurile care îi sapă temelia este acela de a te culca târziu, a te scula devreme, a dormi puţin şi, foarte probabil, prost.
Ca orice altă carenţă, lipsa somnului supune organismul la un stres care îl deteriorează. Iar specialiştii trag semnalul de alarmă: tendinţa de a ne culca târziu şi de a ne scula devreme este o bombă cu ceas pentru sănătate.
În timpul somnului, sistemul imunitar eliberează mulţi anticorpi (celule specializate în combaterea infecţiilor) şi citocine (proteine implicate în reducerea proceselor infecţioase). Dormind prea puţin, procesul de producer a acestor celule-gardieni este dat peste cap şi devii o victim facilă a virusurilor responsabile cu răcelile şi gripa.
Te îngraşi văzând cu ochii
Producţia de greline şi leptine, hormoni ce controlează apetitul, scade. Urmarea: ţi se pare că ai o foame de lup şi că nu ne te vei sătura decât mâncând porţii mari de alimente bogate în calorii şi în glucide. Şi aşa te îngraşi. Specialiştii estimează că luăm în greutate circa un kilogram după cinci nopţi consecutive de somn puţin şi “ronţăială” multă!
Te îmbolnăveşti de inimă
După o noapte în care nu te-ai odihnit destul, tensiunea arterială se menţine la cote înalte pe durata întregii zile. Repetând de multe ori experienţa, creşte riscul de calcifiere a arterelor coronare, de insuficienţă cardiacă, infarct şi accidente vasculare cerebrale.
Faci diabet
Nivelul ridicat al hormonilor de stres eliberaţi de un organism privat de somn reduce progresiv sensibilitatea celulelor la insulină, declanşând, la un moment dat, diabetul zaharat de tip 2.
 Risc de accidente rutiere
Vigilenţa este afectată în mod direct de lipsa de odihnă – studiile pe această temă arată că riscul de a deveni autorul sau victima unui accident rutier creşte de trei ori după o noapte în care am dormit mai puţin de şase ore.
Risc de depresie
După o noapte nedormită, centrii emoţionali ai creierului sunt cu 60% mai reactivi, de aceea suntem mai sensibili şi mai nervoşi. Suprasolicitarea nervoasă prelungită conduce, în cele din urmă, la stări depresive şi izolare – eşti morocănos, refuzi să mai comunici şi atragi magnetic neînţelegeri cu cei din jur.
Pielea se zbârceşte
Cercetătorii au stabilit o legătură directă între somnul insuficient şi îmbătrânirea prematură a pielii. Explicaţia se leagă de procesul de regenerare celulară, care se derulează la parametri optimi numai în timp ce dormim.
Ce înseamnă ”somn sănătos”?
·    Copiii au nevoie de 9-10 ore de somn din 24, adulţii – de 6-8 ore, iar vârstnicii – de 5-6 ore.
·    Orele de somn dinainte de miezul nopţii contează dublu. Fiindcă somnul profund, cel mai odihnitor, este cel din intervalul orar 22.00-3.00 sau 22.00-4.00 (în funcţie de ora la care te culci).
·    Programul de somn nu trebuie să sufere mari variaţii: culcă-te şi trezeşte-te la aceleaşi ore, atât în cele cinci zile lucrătoare ale săptămânii, cât şi în week-end sau în vacanţă. Aşa ajuţi organismul să-şi regleze ceasul intern, adică să-şi programeze mai bine mecanismele care reglează somnul. Cel mult, îţi poţi permite, în zilele libere, un bonus de somn de o oră-o oră şi jumătate.


Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu