duminică, 4 martie 2018

Toaleta modernă - câteva dintre neajunsurile acesteia


Posted: 03 Mar 2018 01:44 AM PST
Ar fi fost bine dacă inventatorii toaletei moderne s-ar fi oprit înainte să o lanseze sub fundul umanității, spun specialiștii. Văzută ca un simbol al confortului și al nivelului ridicat de trai, toaleta modernă este astăzi incriminată pentru numeroase boli. Constipația, hernia, venele varicoase, hemoroizii, apendicita, dar și cancerul de colon sunt în strânsă legătură cu toaleta modernă.

În societățile „necivilizate”, când se merge la toaletă, se folosește poziția ghemuit, „pe vine”. În acest fel, oamenii evită inconștient complicațiile asociate cu toaleta modernă. În cartea Dr. Jenson’s Guide, autorul spune: „După părerea mea, cel mai mare dușman al colonului în societatea civilizatăeste coșmarul ergonomic numit toaleta modernă”. Avantajele sunt clar de partea așa-numitei „bude turcești”, care azi se întâlnește din ce în ce mai rar. În puține țări mai există încă toaleta cu gaură în podea, care se folosește doar stând pe vine. Prin designul greșit, toaleta modernă împiedică evacuarea completă a materiilor fecale din intestin. „Poziția ideală pentru defecație este ghemuit, cu picioarele îndoite sub abdomen. În acest fel, capacitatea cavității abdominale se micșorează, iar presiunea intra-abdominală crește, ceea ce favorizează eliminarea materiilor fecale”, spune dr. Henry L. Bockus.

Istoria toaletei moderne

Ființele umane au folosit dintotdeauna poziția ghemuit pentru defecație. În urmă cu cca 150 de ani, omul a renunțat la această poziție în favoarea celei șezând și a adoptat așa-numitul „tron” din porțelan. Poziția ghemuit pentru defecație a fost folosită până la mijlocul secolului al XIX-lea. Înainte de această perioadă, toaleta sub formă de scaun era folosită doar de familiile regale și de persoanele invalide. Dar, odată cu apariția instalațiilor sanitare de interior, așa-numitul tronul cu apă a fost inventat pentru a le oferi oamenilor simpli aceleași privilegii care înainte le erau rezervate doar capetelor încoronate. Inventatorii instalațiilor sanitare de interior au crezut sincer că în felul acesta vor îmbunătăți viețile oamenilor.
În evoluția toaletei moderne se remarcă două momente importante: inventarea toaletei cu apă în secolul al XVI-lea și revoluția sanitară din Europa secolului al XIX-lea. Săpăturile arheologice au descoperit vestigii ale unei rețele de apă pe valea Indului (fluviu în Pakistan), datând dinainte de Hristos. Se pare că în orașul Harappa din această zonă funcționau toalete cu apă la acea vreme. Sisteme similare au existat de asemenea în Egipt și China Antică.
În anul 1592, John Harington, poet și finul reginei Elisabeta I a Marii Britanii, a creat prima toaletă cu apă în locuința sa din Kelston. După ce regina a vizitat locuința poetului, a hotărât să instaleze o toaletă similară la Palatul Richmond. Invenția lui Harington nu s-a bucurat de prea mare succes în epocă. Câteva cronici ale celor care au călătorit în Anglia menționează trecător „mașinăria lui Harington” în secolul al XVII-lea. La începutul secolului al XVIII-lea găsim câteva toalete similare în Franța. Însă primul brevet pentru toaleta de tip scaun cu apă a fost obținut de ceasornicarul Alexander Cummings, în anul 1775.
În anul 2004, cca 2,6 miliarde de persoane (41% din populația globului) nu aveau acces la o toaletă civilizată. Altfel spus, 41% dintre oameni folosesc în mod curent toalete insalubre sau își fac nevoile în natură. Majoritatea acestor persoane locuiesc în Asia de Sud și în Africa.
Consecințele adoptării toaletei moderne n-au întârziat să apară. Potrivit specialiștilor, introducerea toaletei moderne a fost o decizie tragică pentru sănătatea oamenilor, în rândul cărora au început să se înmulțească afecțiunile colonului, vezicii, prostatei etc. Astăzi, tronul de porțelan își continuă marșul neîndurător, pătrunzând chiar și în statele ai căror locuitori erau până nu demult adepții poziției ghemuit.

Toaleta modernă a devenit populară în Anglia în anul 1830. În acel moment, a avut un impact deosebit în lumea civilizată. S-a răspândit cu repeziciune, deoarece a apărut în același timp cu canalizarea, ceea ce a permis o epurare a dejecțiilor care altădată erau depozitate într-o cameră sau aruncate în stradă. Toaleta modernă, concepută de ceasornicarul Alexander Cummings, a fost îmbunătățită de Joseph Branah prin adăugarea sifonului care există și astăzi. Sigur că niciunul dintre ei nu avea studii medicale, și nici studii de biomecanică umană. De aceea, nu au cunoscut avantajele poziției ghemuit. În același fel, publicul larg nu a realizat avantajele și importanța poziției naturale ghemuit, iar metoda nouă, nesănătoasă, s-a extins cu repeziciune.

Nu mai devreme de anii 1900, doctorii au fost obligați să facă față unui nou val de îmbolnăviri: o creștere dramatică a infecțiilor bacteriene. Căutând o cauză, au ajuns la concluzia că îmbolnăvirea era urmarea utilizării toaletei șezând. Dr. F.A. Hornibrook, autorul cărții The culture of the abdomen, detaliază greșeala de design a toaletei și consecințele ei medicale.

Dr. Denis Burkitt a studiat timp îndelungat importanța alimentației cu fibre la o populație tradițională din Africa, care avea o rată foarte mică a cancerului de colon. A observat că această populație folosea pentru defecație poziția ghemuit. Dar cum studiul a fost direcționat pe alimentația cu fibre, observațiile lui privitoare la poziția ghemuit nu au fost publicate. Toate aceste consecințe indezirabile au apărut doar din comoditate, din simplul fapt că e mai ușor să te așezi decât să stai pe vine, ceea ce ar permite funcționarea corectă a colonului pentru defecație. Majoritatea problemelor colonului determinate de toaleta modernă apar în două zone: în zona cecumului și în zona sigmoidiană.

De reținut: Pentru a adopta poziția fiziologică „pe vine”, atunci când vă așezați pe toaletă, puneți-vă un taburet de 20-30 cm sub picioare. Acest scăunel este foarte popular în Anglia și SUA și se găsește de cumpărat în magazine. Când se folosește o toaletă modernă, nu există niciun fel de presiune mecanică în acea arie, astfel încât materiile fecale stagnează la acel nivel. Menținerea timp îndelungat în colon a materiilor fecale favorizează absorbția suplimentară de apă, îngreunează eliminarea lor și duce la acumularea toxinelor în colon. Aceste toxine sunt absorbite apoi în fluxul sanguin. În concluzie, folosirea toaletei moderne este una dintre cauzele bolilor colonului.

Avantajele poziției ghemuit

Poziția ghemuit este o poziție naturală, în care colonul este ținut aliniat de către contactul strâns cu peretele abdominal. Aceasta duce la o eliminare ușoară a materiilor din intestin, fără a implica crearea unor presiuni intra-abdominale, cu repercusiuni asupra sănătății noastre. În acest fel, tranzitul prin colon este ajutat de propria greutate a materiilor fecale, a presiunii pereților abdominali, presiune naturală, rezultată din poziție, ceea ce este mult mai sănătos față de poziția pe care o necesită o toaletă modernă. La toaleta modernă, pentru defecație este necesară contracția mușchilor abdominali cu implicații negative asupra reîntoarcerii venoase sanguine (risc de tromboză venoasă). De asemenea, creșterea presiunii în cavitatea abdominală determină creșterea presiunii și în cutia toracică, împiedicând circulația sângelui și a schimburilor gazoase de la nivelul plămânilor.


Studiile au arătat că populațiile de indieni americani au foarte puține probleme rectale sau cu hemoroizii. Secretul constă în poziția de defecație a populației respective, și anume poziția ghemuit. Așa cum am arătat, poziția ghemuit este o poziție în care eliminarea este fiziologică, organele abdominale nefiind forțate. În aceasta poziție, nici venele hemoroidale nu sunt proturbate în rect. Unghiul anorectal care se formează între rect și anus este analizat de asemenea în studiile care vorbesc despre poziția necesară pentru defecație. Valoarea normală a acestui unghi este de 90°. Un studiu efectuat în 1966 a măsurat unghiul anorectal în diferite poziții folosite pentru defecație și a arătat că unghiul este aproape drept atunci când este adoptată poziția pe vine. Această poziție este recomandată pentru defecație și pentru a preveni constipația și hemoroizii.
Un studiu efectuat în 1989 a arătat că poziția șezând folosită la defecație modifică unghiul anorectal și cauzează dificultate în eliminarea bolului fecal. În 1990, studiul efectuat de Dov Sikirov a atras atenția că poziția șezând la defecație îi determină pe oameni să-și țină respirația (fenomen cunoscut sub numele de Valsalva Maneuver) prea mult timp, ceea ce suprasolicită sistemul cardiovascular și poate fi cauză de moarte subită. În 2004, același Dov Sikirov a arătat că toaleta modernă solicită mai mult efort decât poziția pe vine, folosită tradițional pentru defecație.

Patru avantaje ale toaletei tradiționale

1. Eliminarea materiilor fecale este mai rapidă, mai ușoară și completă. Poziția „pe vine“ contribuie la prevenirea stagnării fecalelor în colon, factor major în apariția cancerului de colon și sindromului de colon iritabil.
2. Poziția ghemuit la toaletă protejează nervii care controlează prostata, vezica și uterul.
3. Poziția ghemuit închide etanș valva ileocecală dintre colon și intestinul subțire. În poziția șezând, această valvă nu se închide bine, favorizând ajungerea toxinelor în intestinul subțire.
4. Poziția ghemuit este un tratament non-invaziv eficient contra hemoroizilor și o metodă de prevenire a constipației și a cancerului de colon.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu